PARFUM DE
TOAMNĂ
A sosit, într-o trăsură
aurie, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an. În jurul ei, natura
aşterne un covor arămiu, foşnitor de frunze. Culorile toamnei sunt fără egal,
de la galbenul pal la roşul de foc.
Zâna belşugurilor apare în toată
splendoarea ei luând locul verii târzii care pleacă pe furiş. Păşeşte pe
covorul multicolor de frunze ca o adevărată doamnă. În faţa ei se-ndoaie cu
plecăciune întreaga natură, copacii plini de rod, fructele parfumate, hambarele
îmbelşugate, păsările codrului care în curând vor pleca în ţările calde.
Soarele palid trimite razele lui
călduţe salutând frumoasa toamnă. În jur totul este lumină, culoare, parfum.
Dar în curând peisajul toamnei se va schimba: copacii se vor dezbrăca de
frunze, păsările călătoare vor pleca spre zări mai clade, animalele se vor
adăposti prin vizuini.
Cerul va deveni mohorât
şi cenuşiu, iar lacrimile reci de ploaie vor goni toate amintirile unei veri
călduroase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu